Virtualizare desktop la distanță 

Virtualizare desktop la distanță  este o tehnologie software care separă mediul desktop și software-ul aplicației asociate de dispozitivul client fizic care este utilizat pentru a-l accesa.

Virtualizarea desktop la distanță  poate fi utilizată împreună cu sistemele de virtualizare a aplicațiilor și de gestionare a profilurilor utilizatorilor, denumite acum „virtualizare utilizator”, pentru a oferi un sistem complet de management al mediului desktop.

 În acest mod, toate componentele desktopului sunt virtualizate. Ceea ce permite un model de livrare desktop extrem de flexibil și mult mai sigur.

 În plus, această abordare acceptă o strategie mai completă de recuperare a dezastrelor desktop.

Deoarece toate componentele sunt salvate în esență în centrul de date și a fost susținut prin sisteme tradiționale de întreținere redundantă. 

Dacă dispozitivul sau hardware-ul unui utilizator este pierdut, restaurarea este simplă și simplă. Deoarece componentele vor fi prezente la conectarea de pe alt dispozitiv. 

În plus, deoarece nu se salvează date pe dispozitivul utilizatorului, dacă dispozitivul este pierdut. Există șanse mult mai mici ca orice date critice să poată fi recuperate și compromise.

Arhitecturi de sistem 

Implementările de virtualizare pe desktop sunt clasificate în funcție de dacă desktopul virtual rulează de la distanță sau local.

Dacă accesul este necesar să fie constant sau este proiectat pentru a fi intermitent . Dacă desktopul virtual persistă sau nu între sesiuni.

 De obicei, produsele software care furnizează soluții de virtualizare desktop pot combina implementări locale . Și la distanță într-un singur produs pentru a oferi cel mai potrivit suport specific cerințelor.

 Gradele de funcționalitate independente ale dispozitivului client sunt neapărat interdependente cu locația serverului și cu strategia de acces. Iar virtualizarea nu este strict necesară pentru a exista telecomanda.

 Virtualizarea este utilizată pentru a prezenta instanțe independente la mai mulți utilizatori și necesită o segmentare strategică a serverului gazdă și prezentarea la un anumit nivel al arhitecturii gazdei. 

Stratul de activare – de obicei software de aplicație – se numește ahipervizor .

Virtualizare desktop la distanță 

Implementațiile de virtualizare de la distanță desktop funcționează într-un mediu de calcul client / server .

 Executarea aplicației are loc pe un sistem de operare de la distanță, care comunică cu dispozitivul client local printr-o rețea folosind un protocol de afișare la distanță prin care utilizatorul interacționează cu aplicațiile. 

Toate aplicațiile și datele utilizate rămân pe sistemul de la distanță cu informații de afișare, tastatură și mouse comunicate cu dispozitivul client local, care poate fi un PC / laptop convențional, un dispozitiv client subțire , o tabletă sau chiar un smartphone . 

O implementare comună a acestei abordări implică găzduirea mai multor instanțe de sistem de operare desktop pe o platformă hardware a serverului care rulează un hipervizor. 

Acesta este derivat al motorului Multiwin anterior dezvoltat de Citrix sub licență de la Microsoft. Ultima sa iterație este, în general, denumită „Virtual Desktop Infrastructure” sau „VDI”. (Rețineți că „VDI” este adesea folosit incorect pentru a face referire la orice implementare de virtualizare pe desktop. 

Virtualizare desktop la distanță 

Virtualizarea desktop la distanță este frecvent utilizată în următoarele scenarii:

• în medii distribuite cu cerințe de disponibilitate ridicate și unde asistența tehnică la birou nu este disponibilă. Cum ar fi sucursalele și mediile de vânzare cu amănuntul.
• în medii unde latență ridicată de rețea degradeaza performanta de conventionale client / server de aplicații.
• în medii în care accesul la distanță și cerințele de securitate a datelor creează cerințe contradictorii care pot fi abordate. Prin păstrarea tuturor datelor (aplicației) în centrul de date: . Cu informații de afișare, tastatură și mouse comunicate doar cu clientul la distanță.

Este, de asemenea, utilizat ca mijloc de furnizare a accesului la aplicațiile Windows pe puncte finale non-Windows (incluzând tablete, smartphone-uri și computere desktop și laptopuri care nu sunt bazate pe Windows).

Virtualizarea desktop de la distanță poate furniza, de asemenea, un mijloc de partajare a resurselor, pentru a distribui servicii de calcul desktop cu costuri reduse în medii în care furnizarea fiecărui utilizator cu un computer desktop dedicat este fie prea scumpă, fie altfel inutilă.

Pentru administratorii IT, aceasta înseamnă un mediu de client mai centralizat, eficient.

Care este mai ușor de întreținut și capabil să răspundă mai rapid la nevoile în schimbare ale utilizatorului și ale afacerii.