EFECTELE MASS-MEDIA ASUPRA CULTURII SI SOCIETATII
Dupa o activitate considerabila de cercetare a impactului mass-media s-a ajuns la concluzia potrivit careia, media nu actioneaza direct doar asupra indivizilor, ci au efecte asupra culturii, volumului de cunostinte, valorilor si normelor unei societati. Ele pun in circulatie un set de imagini, idei si evaluari la care membrii audientei apeleaza in momentul in care isi construiesc linie de comportament.
Urmatorul capitol va fi dedicat cu precadere efectelelor neplanificate, de lunga durata, indirecte si la nivel colectiv induse de mass-media. Nu ma voi concentra doar asupra mesajelor media luate separat, ci si asupra unor seturi intregi, a unor sisteme de mesaje care prezinta trasaturi comune. Voi avea in vedere mai ales fenomene precum consensul informational si ideologia dominanta. De asemenea, voi acorda atentie modului in care mass-media contribuie pe de o parte la formarea legaturilor sociale. Iar pe de alta parte, in alte situatii, alimenteaza conflictul si fragmentarea.
Indicatorii culturali si procesul de cultivare
Una dintre cele mai influente si productive directii de cercetare a efectelor indirecte si pe termen lung ale mass-media este cunoscuta si sub denumirea de “indicatori culturali” sau “analiza cultivarii”. Originile acestei directii de cercetare pot fi identificate in primele teorii care acordau televiziunii puterea de a modela credinte, idei si, indirect, comportamente. Televiziunea era considerata drept cea mai importanta sursa de naratiuni a societatii de masa, eclipsand institutiile traditionale de socializare, religia, familia si comunitatea.
Ipoteza care sta la baza cercetarii: expunerea la mesajul TV duce, treptat, la adoptarea acelor conceptii despre viata sociala aflate in concordanta cu punctul de vedere stereotip, distorsionat si foarte seletiv oferit sistematic de televiziune atat prin intermediul stirilor, cat si prin intermediul emisiunilor noninformative.
De asemenea, cultivarea este vazuta drept rezultatul interactiunii intre mesaje si audienta. La baza teoriei se afla doua premise. Prima este aceea ca televiziunea prezinta “o viziune completa si organica asupra lumii, la articularea careia contribuie naratiunile TV, fie ca au sau nu valoare informativa, naratiuni legate unele de altele si construite conform acelorasi cerinte de marketing”. A doua premisa este aceea ca “publicul de televiziune. Spre deosebire de publicul altor mijloace de comunicare in masa, este cu precadere neselectiv. Privitul la televizor este un ritual cu o participare regulata”.
Potrivit acestei teorii a efectelor mass-media, televiziunea contruieste pentru multi un mediu simbolic coerent – pentru unii, singurul mediu – . Care le pune la dispozitie norme si conceptii cu privire la o gama larga de situatii din viata reala. Televiziunea nu este o fereasta catre lume, o reflectare a lumii, ci o lume in sine.
Procesul de cultivare
Procesul de cultivare are doua momente esentiale in derularea lui si anume: “invatarea” si “construirea”. Cultivarea este posibila dupa ce are loc un proces de invatare fie el si accidental. Invatarea este influentata de o serie de factori. Precum abilitatile intelectuale, care, uneori, se coreleaza cu alti factori, cum ar fi varsta.
In faza de “construire” a realitatii sociale, cei mai importanti factori in adoptarea punctului de vedere oferit televiziune cu privire la realitatea sociala sunt experienta personala si gradul de structurare a relatiilor in cadrul familiei, al grupului de prieteni, al comunitatii. In ceea ce prveste prima variabila este evident ca experienta personala. Și observarea realitatii sociale reprezinta o sursa de informatii care confirma sau infirma imaginea pusa la dispozitie de televiziune. Apartenenta la grup influenteaza, de asemenea, capacitatea persoanei de a pune. Sau nu la indoiala un punct de vedere limitat sau distorsionat. Cu cat mediul social imediat este mai consonant cu punctul de vedere oferit de televiziune. Cu atat individual este mai supus influentei mesajului TV.
EFECTELE MASS-MEDIA ASUPRA CULTURII SI SOCIETATII